Arhive etichetă: 56.

Conflicte si amenintari in ultimele decenii


Istoria consemneaza pentru ultimele decenii o serie de conflicte, intrate, mai mult sau mai putin, in istorie. Unele dintre ele se prelungesc si in zilele noastre, dar apar si altele noi. Dintre conflictele si amenintarile actuale, mentionam cateva:

1.

Perpetuarea situatiilor nerezolvate in diferite parti, tari si regiuni de pe glob: conflictul din Kosovo, conflictul din Cecenia, situatia complexa din Bosnia-Hertegovina, la care se adauga perpetuarea unor stari conflictuale intre diferite tari.

 

Armata etnica albaneza KLA (Armata de Eliberare din Kosovo) din aceasta provincie sarba a purtat un razboi de guerilla impotriva Serbiei. Din februarie 1999, albanezii au fost invinsi pe cuprinsul provinciei,fapt urmat de atacul NATO asupra Serbiei. In iulie 1999, trupele sarbe au fost fortate sa paraseasca Kosovo, fapt urmat de o purificare etnica riguroasa impotriva kosovarilor sarbi si tiganilor autohtoni. De atunci albanezii musulmani au ars din temelii zeci de biserici crestine vechi de secole.

Razboiul din Cecenia:

   Aceasta mica republica autonoma din Federatia Rusa, in conditiile destramarii URSS, si-a proclamat unilateral independenta in 1991. Nerecunoasterea acesteia de catre Federatia Rusa a dus la un conflict armat, soldat cu mari pagube umane si materiale.

2.

Aparitia unor noi focare de conflict cum este, spre exemplu cel legat de Irak (cu o problematica mult mai complexa decat simpla inlocuire a regimului anterior.

In anii 70, kurzii din Irak s-au bucurat de o oarecare autonomie, dar a fost de scurta durata. Suspiciunile Bagdadului ca rezidentii kurzi colaborau cu fortele iraniene ce tocmai ocupasera zona, au dus la atacarea orasului kurd Halabja cu gaze, in 1988. Cinci mii de kurzi au murit in acest atac. In timpul atacului coalitiei condusa de Statele Unite impotriva Irakului, in 2003, kurzii au constituit o forta militara în slujba coalitiei.

 

3.

Extinderea si amplificarea terorismului, care poate avea elemente suplimentare de periculozitate, prin folosirea armelor chimice, bacteriologice sau chiar a celor atomice

Tinzand sa se internationalizeze, terorismul a devenit o grava amenintare la adresa pacii şi intelegerii intre popoare. El dezvolta, prin actiunile sale, neincrederea si chiar ostilitatea atunci cand apare ca fiind sustinut, subventionat sau organizat in scopuri agresive, de diversiune, de destabilizare nationala si internationala.  

Internationalizarea terorismului este urmata de extinderea zonelor sale de actiune, ca si de schimbari calitative in metode de actiune. Ca orice forma de terorism, cel international recurge la acelasi gen de actiuni: asasinate, rapiri, lansari de bombe, atacuri armate, amenintari, acte care pe plan general sunt calificate drept criminale.

 

     Din 1968 si pana in 1989 se poate estima ca si-au pierdut viata, in urma unor acte teroriste cu caracter international, peste 4.000 de persoane şi au fost ranite peste 20.000.

Cea mai temuta grupare terorista se numeste Al Quaeda.

 

 

Cele mai devastatoare atacuri Al Qaeda:

      

à SUA, 11 septembrie 2001, distrugerea World Trade Center, 2996 morti

à IRAK, 14 august 2007, 4 atentate cu masina-capcana împotriva unei secte religioase kurde din provincia Ninive, peste 400 de morti

à IRAK, 2 martie 2004, o serie de atentate care au vizat mai multe locuri sfinte siite, la Bagdad şi Kerbala, aproape 180 de morti

à INDONEZIA (Bali), 12 octombrie 2002, atac cu masina-capcana langa un club de noapte, 202 morti

à KENYA si TANZANIA, 7 august 1998, explodeaza 2 masini-capcana, in apropiere de ambasadele SUA in aceste tari, 224 de morti si 5.000 de raniti

à SPANIA (Madrird), 14 martie 2004, 10 rucsacuri incarcate cu TNT au explodat in 4 trenuri, 99 de morti si 1467 de raniti

à ARABIA SAUDITA (Riyadh), 12 mai 2003, o masina-capcana explodeaza, 34 morti

à MAROC, 16 mai 2003 , 5 atentate aproape simultane, vizand restaurante şi hoteluri frecventate de straini şi tinte evreiesti la Casablanca, 45 de morti (dintre care 12 kamikaze)

à PAKISTAN, 20 septembrie 2008 atentat sinucigas cu masina-ca[cana împotriva hotelului Marriott din Islamabad, 60 de morti.

à MAREA BRITANIE, 7 iulie 2005, 4 atentate sinucigase comise în metrou si într-un autobuz din Londra, 56 de morti (dintre care patru kamikaze)

à EGIPT, 23 iulie 2005, o serie de atentate sinucigase împotriva unor zone turistice din statiunea balneara Sharm el-Sheikh, 68 de morti.

 

4.

Un element ingrijorator pentru unele tari in reprezinta cresterea puterii militare a Chinei (care aloca pentru inarmare aproape 1/5 din PIB (2006), ceea ce este considerat a fi exagerat de mult fata de necesitatile proprii de aparare.

China a achizitionat si a modernizat un portavion, a cumparat submarine si nave de razboi, iar anul trecut a anuntat ca a testat un avion de lupta invizibil pentru radar. De asemenea, China intentioneaza sa isi deschida o baza militara in Seychelles, dar si in Sri Lanka, Bangladesh sau Myanmar, o politica sugestiv denumita “sirag de perle” şi mentia sa sufoce India din punct de vedere militar.

 

 

5.

 Permanentizarea conflictului din regiunea Kashmirului (intre India si Pakistan), unde sunt angrenate tari cu arsenale atomice.

 

Kasmirul este format din mai multe regiuni, dar este numit „Jammu &Kashmir” dupa cele mai populate doua regiuni din stat, celelalte regiuni fiind Ladakh, Gilgit, Baltistan si Skardu. Pakistan a ocupat multe din aceste regiuni în 1947 (cand unele parti au fost luate de China). Cea mai mare parte din statul original Jammu & Kashmir a ramas ca stat in India. India si Pakistan mai au si probleme de impartire a apelor cu privire la raul Indus (Wular Barrage), iar India are dispute de granita cu China.

6.

Situatia nou intervenita in ultimii ani in diferite tari si indeosebi pe continentul latino-american (Columbia, Bolivia, Venezuela, Panama).

Razboiul Civil din Columbia, unul dintre cele mai lungi din lume, continua neintrerupt de aproape patru decenii, cu mii de oameni ucisi in fiecare an. Circa 15.000 de membri ai guerillelor din 5 grupuri diferite controleaza aproape 60% din tara. Aliniate impotriva rebelilor se afla fortele de securitate columbiene si bandele neregulate de dreapta, cunoscute ca paramilitare. Puterea economica si politica a Columbiei a ramas in mainile unei elite ce a condus tara dintotdeauna, insa conflictele se intind dincolo de motivele politice. Controlul traficului de droguri şi corupţia sunt centrul acestor probleme complexe.

 

7.

Situatia complexa din jurul Federatiei Ruse: tarile central-asiatice (Kirgistan, Turkmenistan, Kazahstan – cu resurse strategice, dar realizari minime pe linia democratizarii) si tarile din zona Caucazului (Georgia, Azerbaidgean, Armenia), aflate la interferenta unor sfere de interes diferite.

 

 

 

                               

 

                              Concluzii

 

   Modul de manifestare si originile conflictelor sunt greu de sesizat ca apartinand unei logici istorice si sociale, cu explicatii verosimile. Este, mai degraba, un complicat sistem de cauze, declansate de elemente de hazard social.

 Elev: Carazeanu Nicoleta , XII E