PREZENTARE:

•MITOLOGIE

•EGIPTUL

•ZEII

MITOLOGIA EGIPTEANA

Mitologia egipteană este un ansamblu de credințe și mituri religioase care s-au răspândit pe teritoriul Egiptului Antic până la apariția cre știnismului și a islamului. Răspândiți de-a lungul Nilului, până la gurile de vărsare ale acestuia în Marea Mediterană, egiptenii antici nu au avut timp de mulți ani o identitate națională, fiecare așezare având proprii zei și propriile practici religioase.Marile orașeHeliopolis, Theba, Memphis și Hermopolis aveau fiecare zeul lor suprem, iar în urma unor victorii militare, ele își impuneau zeii și celorlalte așezări omenești. Cu timpul însă, se uita că unii zei au fost preluați din altă parte.

EGIPTUL ANTIC

Pe Valea Nilului, strânsă între maluri înalte și stâncoase, s-a făurit, cu multe milenii înaintea erei noastre o veche civilizație a lumii mediteraneene, aceea a Egiptului Antic. Ea ne înfățișează cel mai vechi stat din lume, anterior tuturor celorlalte, înzestrat cu o administrație, o fiscalitate, o justiție și o armată comparabile cu cele ce-au luat naștere mai apoi în țările de pe toate continentele, înainte și după era noastră. Dar lumea Egiptului antic a zămislit o cultură spirituală scânteietoare pe care o admirau grecii vechi și romanii care se minunau precum fac azi mulțimile de turiști, să contemple templele, piramidele sau obeliscurile înălțate de faraoni și supușii lor.

PRIMA PERIOADĂ INTERMEDIARĂ

Cronologia istoriei Egiptului Antic este încă o problemă viu controversată, iar pe de altă parte periodizarea

istoriei sale suscită și mai multe discuții . Astfel pentru unii istorici prima perioadă intermediară se întinde de la sfârșitul dinastiei a VI-a până la domnia faraonului Mentuhotep al II-lea adică circa 300 ani. Pentru alți istorici prima perioadă intermediară ar avea o durată mai scurtă între anii 2263-2220 î. e. n. , după care este drept, Egiptul a fost divizat în mici regate independente, până la domnia lui Mentuhotep al II-lea existând regate separate în sud și nord. Spre anul 2050 întreg Egiptul de Sus și de Jos este unificat sub autoritatea lui Mentuhotep al II-lea.

ARTĂ

Natura religioasă a civilizației egiptene a influențat contribuțiile acesteia la arta antichității. Multe din marile lucrări ale egiptenilor antici reprezintă zei, zeițe și faraoni (considerați și ei divinități). Arta Egiptului Antic este caracterizată în general de ideea de ordine. Dovezi ale mumificării si construcției de piramide în afara Egiptului stau mărturie a influenței sistemului de credințe și valori ale egiptenilor asupra altor civilizații, unul din modurile de transmitere fiind Drumul Mătăsii.Arta egipteană, cu marile sale forme de manifestare (arhitectură, pictură, sculptură etc.) este așezată sub semnul fenomenului religios. Legătura vechilor egipteni cu zeii protectori ai Egiptului este profundă și se manifestă atât pe pământ cât și în viața de dincolo element central al credinței egiptene străvechi, de aceea operele de artă egiptene au câteva elemente comune. Toate au un anume imobilism: secol după secol s-au reprodus aceleași forme artistice, s-au utilizat aceleași tehnici și aceleași materiale. Statuile faraonilor sau ale marilor demnitari nu reprezintă trupul real ci mai degrabă ele proiectează o imagine ideală a unui om aflat într-o comuniune permanentă cu zeii și deci aflat într.o stare de har divin.

Îmbrăcămintea egipteană

Spre deosebire de cele mai multe dintre popoarele vechi Med

iteraneene, egiptenii purtau doar una sau două piese mari de îmbrăcăminte înfășurate pe corp în diferite moduri. Însă, atât bărbații cât și femeile din Egipt purtau tunici cusute pe măsura potrivită. Aceste tunici semănau cu un tricou lung care ajungea până la genunchi (pentru bărbați) sau până la glezne (pentru femei). Tunicile erau deobicei fabricate din „in” și aproape totdeauna albe. Cei mai mulți egipteni, atât bărbați cât și femei, nu par să își fi acoperit capetele cu niciun fel de articol de vestimentație. Deseori umblau cu picioarele goale, dar uneori purtau sandale din piele.Bărbații care lucrau afară purtau deobicei fuste scurte în loc de tunici, care puteau fi fabricate ca în Asia de vest prin înfășurarea unei piese de îmbrăcăminte în jurul trunchiului și picioarelor. Atât bărbații cât și femeile purtau fard de ochi albastru sau verde și creion din cărbune negru, când se îmbrăcau de ocazii. Bărbații aveau părul scurt, nu purtau bărbi sau mustăți, în timp ce femeile își purtau părul pe umeri. Atât bărbații cât și femeile purtau bijuterii din aur dacă iși permiteau.

JUDECATA

După moarte, defunctul trebuie să coboare în lumea subterană, unde va fi judecat de Osiris. Zeița adevărului, Maat, are sarcina de a cântări pe o balanță inima mortului, care este cu atât mai grea cu cât este mai plină de greșeli. Pe celălalt taler al balanței, stă pana fermecată a zeiței care nu a mințit niciodată. Dacă omul a păcătuit mult în timpul vieții, inima este înghițită de un monstru cu corp de hipopotam și cap de crocodil.

TEMPLE

Câteva temple cunoscute sunt :

•Abydos •Templul lui Hatshepsut

•Ain el-Muftella (Oaza Bahariya) •Philae

•Karnak •Ramesseum

•Bani Hasan al Shurruq •Complexul Dendera

LISTA ZEILOR DIN MITOLOGIA GREACA

•Ammon , zeu al soarelui

•Amon-Ra, Tatăl și Regele Zeilor, nu este tot una cu Ra, nu din toate punctele de vedere

•Anubis, Zeul Ținutului Sfânt, zeul ce ghida spiritele morților în lumea de dincolo

•Apis, zeu al fecundității, reprezentat printr-un taur alb cu pete negre

•Apophis, zeul-șarpe, Apep sau Distrugătorul, era spiritul antic al răului și distrugerii

•Atum, zeul creator, imaginea sa asociată cu leul, taurul, șopârla, șarpele sau scarabeulul-șarpe, Apep sau Distrugătorul, era spiritul antic al răului și distrugerii

•Bastet, zeița lunii și a fecundității, o femeie cu cap de leoaică sau de pisică

•Bes, ocrotitorul familiilor și al oamenilor contra duhurilor rele și animalelor primejdioase

•Behem, Unul dintre slujitorii lui Seth. imaginea sa asociată era rinocerul.

•Geb, un zeu antropomorf, personificând Pământul

•Hapi,era unul din cei patru fii ai lui Horus protector al tronului lui Osiris pe lumea

cealaltă

•Hathor, zeița dragostei, a familiilor și a recoltelor

•Heket, zeița-broască a nașterii, a creației și a fertilității

•Hnum, divinitate primordială, creatorul zeilor, a făurit și omul pe o roată de olărit

•Horus, zeu protector al Egiptului, este reprezentat cu cap de șoim,

•Imhotep, om zeificat, arhitect regal, a construit prima piramidă (în trepte)

•Isis, zeița magiei și a vieții, a căsătoriei

•Maat, zeița adevărului, a dreptății și a armoniei cosmice

•Min, zeul fertilității masculine, protector al minelor și al agriculturii

•Neith, zeița creatoare a lumii, mama zeului soare

•Nekhbet, zeița ocrotitoare a orașului Nekheb (și a întregului Egipt de Sus)

•Nephthys, zeița protectoare a morților

•Nun, zeul apelor

•Nut, zeița cerului

•Osiris, zeul vieții de apoi, al lumii de dincolo și al morților

•Ptah, patronul spiritual al meșteșugarilor, zeu creator, treptat devine o zeitate funerară

•Ra, personificarea soarelui, cel mai puternic din toți zeii

•Sehmet, zeița leoaică, luptătoare, protectoare a faraonului, creatoarea deșertului

•Seth, zeu malefic, stăpân al deșertului, reprezentat cu trup de ogar

•Shu, zeu al aerului și al răsăritului•Sobek, zeul apelor, al inundațiilor, cel care irigă câmpurile, al fertilității

•Tefnut, zeița umezelii și a aerului cald și umed

•Thot, zeu al cifrelor, inventator al scrisului, reprezentat ca un bărbat cu cap de ibis sau de babuin.

RA – zeul soarelui

Ra este un zeu egiptean reprezentând o personificare a soarelui, fiind cel mai puternic din toți zeii. Era venerat la Heliopolis (Cetatea Soarelui). Reprezentarea obișnuită era a unui om cu un cap de șoim și cu un disc solar deasupra capului.Călătorea prin lumea subterană în fiecare noapte în nava sa, și era protejat Mehen. Se spune că atunci când RA sfârșea călătoria subterană soarele răsărea din nou pe cer, dar Seth, stăpân al deșertului, trimitea mereu un șarpe care să împiedice acest fapt.Simbolurile lui Ra sunt discul și cercul cu un punct înăuntru .

ISIS – zeita magiei

În mitologia egipteană, Isis este zeița magiei și a vieții, a căsătoriei, simbolul armoniei matrimoniale și fidelității femeii față de soț. Soția și sora a lui Osiris, fiica zeilor Geb și Nut și mama lui Horus, Isis este una din principalele divinități venerate de vechii egipteni. Ea aparține Eneadei de la Heliopolis, iar în epoca elenistică a devenit protectoarea marinarilor.

Numele ei s-ar putea traduce prin „Regina tronului”, ea fiind chiar o personificare a tronului faraonului și a puterii regale. Cu toate acestea, hieroglifa ei însemna la început „muritoare” și e posibil ca zeița să fie o sinteză a mai multor regine egiptene deificate.

Originile zeiței Isis sunt necunoscute, deși se crede că ar proveni de la egiptenii din Delta Nilului. Spre deosebire de celelalte zeități egiptene, Isis nu are un cult centralizat într-o zonă anume. Prima mențiune a zeiței a apărut în timpul celei de-a Cincea Dinastie a Egiptului atunci când primele texte literare sunt găsite, dar cultul ei devine proeminent în istoria Egiptului Antic mai târziu, când Isis începe să absoarbă elemente de la alte zeițe din Orient. În cele din urmă, în perioada elenistă, cultul lui Isis s-a răspândit peste granițele Egiptului către Orientul Mijlociu și Europa. Se mai poate ca Isis să fi fost o fecioară numită Io, care a fost rapită de soția lui Zeus, Hera și trecând prin multe peripeții, aceasta a ajuns în Egipt, unde s-a căsătorit cu regele Osiris. După un mit circulând înRegatul Nou (1580-1100 î.C.) Isis a izbutit să afle numele secret a lui Ra, dobândind astfel puteri nemărginite asupra universului.

TUTANKHAMON

Tutankhamon, mai corect Tut-ankh-Amon, sau pe numele lui adevarat Tutankhaton Tut-ankh-Aton (n. 1341 î.Hr. – d.1324 î.Hr.) a fost un faraon din dinastia a 18-a, conducătorul Egiptului între anii 1333 î.Hr. – 1324 î.Hr., urcând pe tron la 9 ani. El este fiul faraonului Amenhotep IV (Akhenaton) și al reginei Kiya, făcând parte din Noul Regat, dinastia a 17-a, numită și Epoca de aur a faraonilor.Băiatul faraon s-a născut în anul 1341 î.Hr. în orașul Aketaton („Orizontul lui Aton”). La vârsta de 7 ani Tutankamon a luat-o de soție pe frumoasa Ankesenamon („Ea trăiește pentru Amon”), sora sa vitregă.Doi ani mai târziu, fratele său mai mare, Smenkhkare, moare, tronul revenindu-i lui. A abandonat cultul tatalui sau,revenind la zeii traditionli.În al doilea an de domnie, Tutankhamon părăsește Tel al-Amarna, efemera capitală întemeiată de Akhenaton, și se instalează la Memfis, aproape de actualul Cairo. Face din el centrul administrativ, în același timp, își schimbă numele din Tutankhaton, „imagine vie a lui Aton”, în Tutankhamon, „imagine vie a lui Amon”, marele zeu al Egiptului, adorat în temple de la Karnak până la Teba, capitala religioasă. Demolarea monumentelor închinate lui Aton începe. Sanctuarele sunt demontate rând pe rând, blocurile lor de piatră fiind refolosite în noile construcții. Tutankhamon pune să se decoreze unii pereți ai templelor de la Karnak și Luxor, închinate lui Amon, și să se ridice numeroase statui ale zeului și ale lui însuși. Pe plan extern, au avut poate loc două expediții militare, una în Orientul Apropiat, cealaltă în Nubia.Numele oficial Tut-ankh-Amon era Nebkheperure numele Tutankhamon fiind unul foarte personal și mai puțin important.Celebritatea postumă a lui Tutankhamon se datorează mormântului său din Valea Regilor de lângă Teba, descoperit în 1922 de britanicul Howard Carter, singurul mormânt al unui faraon care timp de 3.200 de ani a scăpat neprofanat și nejefuit.

IMAGINI

watch?v=w7r5RxHWPOU

ELEV : OMER AKAN , CLASA a-IX-a C.

Labirint Istoric

Locul unde omul se intalneste cu istoria !

Arhive etichetă: shu

Enigme ale Egiptului Antic