Sistemul solar
Sistemul solar este un ansamblu component al Galaxiei Calea Lactee, fiind alcătuit din Soare, planete, sateliți naturali, comete, asteroizi, meteori și materie interplanetară.
Mai general, o stea împreună cu alte obiecte cerești ce gravitează în jurul său se numește sistem stelar, termenul „solar” referindu-se strict la steaua numită „Soare” (din lat.sol).
Contextul galactic
În cadrul galaxiei noastre, Calea Lactee, sistemul solar se află pe unul din brațele exterioare, numit Brațul Orion sau „pintenul local”, într-o regiune cu o densitate de materie relativ mică, lucru care se presupune că a avut efecte benefice asupra apariției vieții pe Pământ. Soarele împreună cu întregul sistem solar se află într-o mișcare de revoluție în jurul centrului galaxiei, aflat la o distanță de 25.000—28.000 ani-lumină (aproximativ jumătate din raza galaxiei), cu o perioadă de revoluție de aproximativ 225-250 milioane de ani (anul galactic al sistemului solar). Viteza de deplasare pe această orbită circulară este de aproximativ 220 km/s, iar direcția este orientată spre poziția actuală a stelei Vega.
În imediata apropiere se află sistemul de trei stele Alfa Centauri (din constelația Centaurus), compus dintr-o pereche de stele (Alfa Centauri A și B) asemănătoare Soarelui, în jurul cărora gravitează la o distanță de 0,2 ani-lumină pitica roșie Alfa Centauri C, de o luminozitate relativ mică. Aceasta din urmă este steaua cea mai apropiată de Soare, la o distanță de 4,24 ani-lumină, motiv pentru care mai este numită „Proxima Centauri”. În continuare în ordinea distanței se găsesc:
- Steaua lui Barnard: 5,9 ani-lumină
- Wolf 359: 7,8 ani-lumină
- Lalande 21185: 8,3 ani-lumină
- Sirius: 8,6 ani-lumină
- UV Ceti: 8,7 ani-lumină
- Ross 154: 9,7 ani-lumină.
Caracteristici ale planetelor
Tabelul de mai jos prezintă diametrul, masa și raza orbitală a planetelor, toate cantitățile fiind normalizate la cele ale Pământului.
Dimensiunle planetelor
|
Planetă |
Diametru |
Masă |
Razăorbitală |
| Mercur |
0,382 |
0,055 |
0,38 |
| Venus |
0,949 |
0,815 |
0,72 |
| Pământ |
1,00 |
1,00 |
1,00 |
| Marte |
0,53 |
0,107 |
1,51 |
| Jupiter |
11,20 |
317,80 |
5,20 |
| Saturn |
9,41 |
95,152 |
9,54 |
| Uranus |
3,98 |
14,536 |
19,22 |
| Neptun |
3,81 |
17,147 |
30,06 |
Planete interioare si exterioare
Comparaţie între Soare şi planetele sale
MERCUR – dintreplanetelecaPamantul, Mercuresteceamai mica siceamaiapropiata de Soare. In timpulzileitemperaturile de peMercur pot atinge 700 K., iar in timpulnoptii pot scadepana la 100 K. Presiunea de pesuprafataluiMercureste de celmult 1 milibar. O caracteristicaspecificaluiMercurestealdeboul, saucapacitatea de a reflectarazelesolare. AldeboulluiMercureste de 0,12. PesuprafataluiMercur se pot observacratere, brazde, rupesurisilineamente. Mercurnu arenici un satelit.
Diametrulecuatorial: 4878 km. ;
Perioada de rotatie in jurulaxei: 59 zile ;
Densitateamedie: 5,44 g/cm@3 ;
Timpul de rotatie in jurulsoarelui: 88 zile ;
VENUS – pentrucaapartinecelormaistralucitoarecorpuriceresti a fostnumitadupazeitafrumusetii la greci. Este de 15 orimaistralucitoaredecat Sirius consideratceamaistralucitoarestea. Venus se apropiecelmaimult de Pamant, trece la numai 42 milioane km de noi. Atmosferaestealcatuita in majoritate din bioxid de carbon ( 96% ), alteelemente: 3,5% nitrogen, 0,135% aburi de apasialte gaze. Bioxidul de carbon creazaefectul de sera, decitemperaturaestefoarteridicata de aproape 700 K. Presiuneaatmosfericaeste de 90 bari.
Diametrulecuatorial: 12.104 km ;
Perioada de rotatie in jurulaxei: 243 zile ;
Densitateamedie: 5,26 g/cm@3 ;
Perioada de rotatie in jurulSoarelui: 225 zile;
Nu are sateliti ;
MARTE – (planetarosie) suprafataplaneteiesteacoperita de cratere. Atmosferaestealcatuita din 95% bioxid de carbon, 3% azotsialte gaze. CasiPamantul, Marte areIonosfera. Temperatura in timpulzileiura la 15 grade C iarnoapteascade la –80 grade K. Poliiplaneteisuntacoperiti de calote de gheata. In timpulveriicalotele se micsoreazasau se topesc in totalitate. PeMarte se pot observafurtuni de nisip a carorvitezapoatesaajunga la 60 km/h si se pot inaltapana la 30 km. CelemairecentecercetariaratacaMarte are o rezervaimensa de apachiarmai mare decat a Pamantului. Marte are doisatelitidescoperiti de Asaph Hall in 1877, numitiPhobossiDeimos, dupacaiizeuluirazboiului.
Diametruecuatorial: 6794 km ;
Perioada de rotatie in jurulaxei: 24 h 37’ ;
Densitateamedie: 3,93 g/cm@3 ;
Perioada de rotatie in jurulSoarelui: 687 zile.
JUPITER – esteceamai mare planeta din sistemul solar. Nu aresuprafatasolidavizibila. O formatiunespecifica de pesuprafataplaneteiestePata Rosie. A fostobservata prima data de astrologulfrancez Jean D. Cassini in 1665. Pata are 48.000 km lungimesi 11.000 km latime. Se presupunecaeste un ciclonatmosferic al planetei Jupiter. Temperatura de pesuprafataplaneteieste de 2000 K. Presiuneaeste de 200.000 orimai mare decat a Pamantului. Din masatotala 76% estehidrogeniar 22% heliu. Are 16 sateliti: Metis, Amalthea, Thebe, Io, Europa, Ganimede, Callisto, Leda, Himalia, Lysithea, Elara, Ananke, Carme, Pasiphae siSinope.
Diametrulecuatorial: 142.800 km;
Perioada de rotatie in jurulaxei: 9h 55’ ;
Densitateamedie: 1,3 g/cm@3 ;
Perioada de rotatie in jurulSoarelui: 11,86ani .
SATURN – esteceamaiindepartataplanetadintreplanetelecunoscute in antichitate. Ineleleplanetei se afla in planulecuatorului, ele au fostobservate de Galilei in 1610. Inelelesuntformate din particulemiciprobabilbucati ale unuisatelitsfaramat din cauzaatractieigravitationale. Probabilitateaeste mare caelesa fie acoperite de un strat de brumasaugheata. Unul din satelitiiSaturnului are atmosferaformata in proportie de 99% din azot. Saturn are 21 de sateliti: Atlas, Prometeu, Pandora, Epimetheu, Janus, Mimas, MimasB, Encelad, Tethys, Telesto, Calypso, TethysB, TethysC, Dione, 1980S6, DioneB, Rhea, Titan, Hyperion, Iapetussi Phoebe.
Diametrulecuatorial: 120700 km ;
Perioada de rotatie in jurulaxei: 10 h 40’ ;
Densitateamedie: 0,7 g/cm@3 ;
Temperaturamedie: 180 grade C ;
Perioada de rotatie in jurulSoarelui: 29,46 ani ;
URANUS – a fostdescoperit de William Herschel pe 13 martie 1781. Este mai mare de 60 oridecatPamantul. Este o lume de gheatainvelitde hidrogen, heliusimetan. Temperatura nu depaseste 103 K. La inceputulanului 1977 uncercetator a semnalatexistentaunuiinel. Dupainformatiilesondei “Voyage 2”, inelulestealcatuit din 11 inelemaimici. Are 15 sateliti, 10 dintreacestia se afla la 50.000 – 86.000 km de planeta.Celelalte 5 sunt: Miranda, Ariel, Umbriel, Titaniasi Oberon.
Diametrulecuatorial: 508.00 km ;
Perioada de rotatie in jurulaxei: 17h 14’ ;
Densitateamedie: 1,2 g/cm@3 ;
Perioada de rotatie in jurulSoarelui: 84 ani.
NEPTUN – a fostdescoperit in 1846. Cercetarile au demonstratcatraectoriaplanetei Uranus esteinfluentata de o altaplaneta. Astrologul U. Leverrier a prevazutexistentauneiplaneteperturbatoare. A trimiscalculele la Berlin undeJohanen Galle a gasitplaneta la 1 grad distanta de loculprevazut de Liverrier. Neptunestefratelegeaman a lui Uranus, dar are atmosferamaibogata in metan, ceeace ii conferaculoareaalbastra. O formatiunece se poateobservaesteMareaPetaInchisa, care este un cicloncasiPata Rosie. Planeta are 8 sateliti, dintre care doi au nume: Triton siNreida.
Diagonalaecuatoriala: 486.000 km ;
Perioada de rotatie in jurulaxei: 16 h 3’ ;
Densitateamedie: 1,6 g/cm@3 ;
Perioada de rotatie in jurulSoarelui: 164,8ani.
PLUTO – a fostdescoperitape 12 martie 1930. Stimfoarteputinelucruridespreaceastaplaneta. Inca nu s-a pututdemonstraca are atmosfera. S-a demonstratnumaica Pluto are unsatelit: Charon.
Planeta V
Astronomii John Chambers și Jack Lissauer de la NASA au dedus prin simulări pe calculator că este posibil ca în trecutul îndepărtat (acum mai mult de 4 miliarde de ani) să fi existat o planetă terestră între Marte și centura de asteroizi. Cercetătorii spun că această planetă, pe care au numit-o „planeta V”, s-a format pe o orbită cu excentricitate redusă, dar că în urma interacției gravitaționale cu asteroizii a intrat pe o orbită foarte excentrică și în cele din urmă a căzut pe Soare. Aceste interacții gravitaționale au dus la apariția asteroizilor care și în prezent intersectează orbita lui Marte; în același mod a crescut și rata de impact cu Luna.[1][2]
Explorarea planetelor
|
Lansare |
Misiune |
Eveniment |
| 1962 |
Mariner 2 (SUA) |
Prima sondă care a transmis date despre Venus |
| 1965 |
Mariner 4 (SUA) |
A trimisprimeleimagini de peMarte |
| 1969 |
Mariner 6 si 7 (SUA) |
Au cercetatatmosferamarțiană |
| 1970 |
Venera 7 (URSS) |
Prima aterizarepe Venus; prima aterizarepealtăplanetă |
| 1972 |
Venera 8 (URSS) |
A aterizatpe Venus și a transmismesaje |
| 1973 |
Mariner 10 (SUA) |
PrimulzborpelângăMercur |
| 1973 |
Pioneer 10 (SUA) |
Primulzborpelângă Jupiter |
| 1973 |
Pioneer 11 (SUA) |
Primulzborpelângă Saturn |
| 1976 |
Viking 1 si 2 |
Prima aterizarepeMarte; a transmisimaginișianalize de sol |
| 1977 |
Voyager 1 si 2 (SUA) |
A exploratsatelițiilui Jupiter; a zburatspre Uranus șiNeptun |
| 1992 |
Ulysses |
Zborpestepoliilui Jupiter |
| 1995 |
Galileo (SUA) |
Prima sondăînatmosferalui Jupiter |
| 1997 |
Pathfinder (SUA) |
Vehicul Sojourner – analizachimică a rocilor de peMarte |
MirleneanuDragosMihai
Labirint Istoric 